Dulceaţă de pepene galben

Timp de preparare: 75 min
Gata in: 1 ore, 15 min
Timp de asteptare: 
12 minute
INGREDIENTE
1-2 pepeni galbeni cu miezul tare şi parfumat (pentru 800 g pulpă de fruct)
800 g zahăr
250 ml vin
zeama de la o lămâie
1 lingura coajă rasă de lămâie
câteva frunze de lămâiţă (roiniţă

1. Pepenii galbeni se taie în jumătăţi şi se curăţă de seminţe. Se taie miezul în cubuleţe de aproximativ 3 cm şi se stropesc cu zeamă de lămâie. Se presară zahărul, apoi se stropeşte cu vin, se acoperă şi se lasă la rece de seara până dimineaţa.

2. Se scurge siropul lăsat şi se pune la foc, până se leagă. Se adaugă coaja de lămâie şi pepenele galben. Se fierbe în continuare, la foc iute, până se leagă din nou, aproximativ 10 minute.

3. Se aromează cu frunze de lămâiţă, se toarnă într-un castron curat şi se lasă puţin să se răcească. Se pune apoi la borcane şi se serveşte cu apă rece sau se păstrează pentru iarnă.

 POFTA BUNA

COZONAC MOLDOVENESC

Ingrediente
-1 kg de faina, -4 galbenusuri, -300 grame de zahar, -lapte cit cuprinde ,depinde de calitatea si umiditatea fainii(cam jumatate de litru), -60 grame de drojdie -o lingurita rasa de sare fina, -un sfert de litru de ulei, -coaja rasa de la o lamiie si o portocala, -nuca macinata pentru umplut, -cele 4 albusuri pentru nuca -cacao ,citeva linguri de zahar pentru nuca si esenta de rom doar pentru nuca, -un ou intreg pentru uns.

Mod de preparare
Mod de preparare si secrete pt o buna reusita a cozonacului!
Pentru cozonacul moldovenesc cu nuca se aduc intr-un loc incalzit de cu seara toate ingredientele,si a doua zi se purcede la lucru. Noi procedam asa:se amesteca faina cernuta cu intreaga cantitate de 300 grame de zahar,se face o adincitura in faina unde se pune maiaua la crescut.Maiaua se face dizolvind drojdia intr-un pic de lapte caldut ,si apoi se amesteca cu pasta obtinuta dintr-o lingura cu virf de faina oparita cu lapte clocotit si frecata bine sa nu faca cocolosi.Aceasta lingura de faina oparita are rolul de a mentine mult timp cozonacul fraged si aspect de proaspat.Se lasa sa creasca,de doua ori,aceasta maia(dupa ce a crescut odata o dai in jos si o lasi din nou la crescut)Galbenusurile de ou se freaca cu sarea si se diluiaza imediat ce au fost sparte cu lapte caldut ca sa nu se usuce,si aici punem si coaja de lamaie si portocala.Incepem framintatul:in cuibul cu maia adaug pe rind incet ,incet galbenusurile cu laptele ,si incepem incorporarea fainii,cu grija si rabdare sa nu facem cocolosi,adica cum se spune la noi in Moldova sa "nu inecam "cozonacul.De aceea avem rabdare si nu punem laptele tot de la inceput ,ci pe rind cite un pic doar atita cit cere faina sa nu inmuiem cozonacul prea tare.Se framinta bine si cu sirguinta pina ce aluatul incepe sa faca basici,si daca tai cu cutitul o felie vezi ca are aspect de framintat si cu goluri de aer multe.Este indicat sa scoateti aluatul la framantat direct pe masa sau pe planseta, din ligheanul in care l-ati inceput a-l prepara,pentru ca se framanta mult mai usor pe plan drept decat in gaoacea ligheanului,folosind toata puterea corpului in framantara cozonacului nu obosim atat de repede ,iar aluatul este prins si botit cu toata forta palmei,in timp ce in lighean e botit doar cu pumnii.Tot aicozoci pe masa se tranteste vartos de cateva ori.
Dupa ce il trantiti veti remarca ce usor se framanta si cum si-a dat drumul aluatul.
Cind aluatul de cozonac e gata framintat se adauga uleiul incet, rind pe rind ,ca sa se incorporeze bine .Ca sa iti iasa un cozonac pufos si sa se traga in fisii cum se spune trebuie neaparat mult ,cit mai mult framintat,si trantit(dar veti consta ca scos pe planseta se framanta mult mai usor decat in lighean).Se acopera cu o folie de nailon sa nu prinda coaja si se lasa la crescut pina isi mareste de aproape tre ori volumul.Se mai framinta inca odata,putin si se lasa sa mai creasca inca odata.Noi in familie nu folosim unt sau margarina sau grasime de pasare sau de alta natura la cozonac ,doar ulei pentru ca :untul ii da o aroma foarte buna dar aspreste cozonacul,tot asa si albusurile aspresc cozonacul,iar grasimi nu punem pentru ca pledam pentru o alimentatie cit mai dietetica ,fara ingrediente producatoare de colesterol,care ingreuneaza cozonacul si provoaca arsuri.Acest cozonac cu cacao si nuca dupa reteta familiei noastre este un cozonac delicios ,il simti usor la stomac ,nu provoaca arsuri stomacale deloc,si cei care au sensibilitate la ficat sau bila pot sa manince linistiti ca nu se vor simti rau ,deoarece nu abunda in grasimi si oua multe.Se folosec oua obligatoriu de la tara si lapte tot de la tara care are grasimile lui naturale, adica lapte nedegresat..Laptele si ouale de la tara completeaza si imbunatatesc aroma specifica cozonacului.Cind este gata se modeleaza din aluatul obtinut 2 cozonaci care se umplu cu nuca.Nuca macinata se amesteca cu zahar,cacao, albusurile batute si un pic de lapte si se da un clocot,invirtind mereu sa nu se prinda .Cind nuca astfel preparata s-a racit se aromeaza cu esenta de rom.Cele doua tavi se ung cu ulei sau grasime,sau se capitoneaza cu hartie de copt(cel mai indicat)si se pune in ele cozonacul la crescut.Cozonacul se baga in cuptor cind a crescut minim pina la inaltimea tavii.Cuptorul trebuie sa fie bine incins.Primul sfert de ora se lasa cuptorul la foc mic ca, cozonacii sa creasca,si apoi se ridica focul mai iute. Cozonacul moldovenesc cu nuca trebuie sa stea in cuptor intre 45-55 mimute maximum,ca sa nu ramina crud dar nici sa nu fie trecut cu coptul,adica atunci cind felia e mai inchisa la culoare ,si numai are gustul exceptional.De aceea mare grija ca focul sa nu fie nici prea tare sa se arda sau sa se pripeasca ,sa prinda coaja si culoare deasupra si sa ramiie crud inautru.Daca folositi tavi batranesti din tabla neagra ( in forma de trapez adica cu fundul mai mic),dupa ce s-a scos din cuptor cozonacul se lasa citeva minute sa se racoreasca si apoi se scoate desprinzindu-l cu un cutit. Cozonacul se aseaza pe hirtie culcat pe o parte,obligatoriu,si se mai schimba apoi pe cealalta parte ,doar dupa ce este complet rece se aseaza normal,altfel el fiind cald risti sa il turtesti,sau se deformeaza.Daca aveti tavi moderne cu baza agala cu gura tavii si peretii drepti nu inclinati , cozonacul se lasa la racit asa in pozitia lui normala, fara sa il mai intoarceti de pe o parte pe alta. Cozonacul moldovenesc cu nuca se unge cu oul batut chiar inainte de a-l baga in cuptor ,de doua ori ca sa aiba luciu frumos.Un cozonac reusit ,adica bine framintat,are un aspect aerat ,se trage in fisii ,are o aroma inconfundabila,si simti ca tot ai mai minca de nu te mai poti opri.Este bine ca cozonacul sa fie copt tot odata, deoarece cozonacul are un timp al lui cit trebuie sa creasca,si in cazul in care intirzii cu coptul e posibil ca el sa capete un gust usor acrisor,sa iasa spongios fiindca a fermentat prea mult,si de aceea mai bine framanta de doua ori .


Mod de servire
Cozonacul moldovenesc cu nuca se feliaza a doua zi, dupa ce s-a intarit putin.

DULCEATA DE TRANDAFIRI

Ingrediente:
250 g petale de trandafiri proaspeti
300 g zahar

putin apa
putina zeama de lamaie

Am spalat trandafirii sub jet de apa rece inainte sa le scot petalele. Mi s-a parut mai usor asa, dar puteti sa spalati si petalele dupa ce le-ati indepartat de pe codita trandafirului. Am rupt petalele si le-am pus intr-un vas. Am adaugat o mana din zahar si putina zeama de lamaie si le-am framantat pana cand au inceput sa devina zemoase. Le-ama coperit si le-am lasat putin la o parte. Intr-o alta oala (de sosuri preferabil) am pus restul de zahar si apa cat sa il acopere. Am pus amestecul la fiert la foc mic si am amestecat constant pana cand am obtinut un sirop lipicios. Am adaugat petalele si  le-am fiert incet, amestecand. Este gata cand petalele devin moi iar siropul se ingroasa putin. Cel mai bine este sa gustati.  

Pentru a pastra dulceata pentru iarna, o puteti conserva in borcane sterilizate (gasiti indicatii aici). dar la cat este buna, ma indoiesc ca va fi nevoie. 

Pofta buna!

PAPANASI

Mixam branza cu zaharul,oul si aromele,adaugam faina si grisul. Modelam bile(cu mana trecuta prin faina,deoarece compozitia este de consistenta moale). Le asezam pe o tava tapetata cu faina.Apasam pe mijloc pentru a obtine un orificiu( ca sa se friga uniform in interior)Incingem uleiul in tigaie,rumenim papanasii pe ambele parti. Scoatem din tigaie pe un servet de hartie apoi pudram.

Servim simple sau cu smantana si dulceata de afine(sau orice alta dulceata).

MIC ISTORIC A CARTILOR DE BUCATE

In vremea Renaşterii, in Italia infloreşte arta scrierii cărţilor de bucate, care, in afară de reţete, mai conţineau şi sfaturi despre aranjarea casei, pregătirea mesei, alegerea bucătarului potrivit etc.

Anul 1533... Un an important in istoria Franţei. Caterina de Medici (n.13 aprilie 1519 - m.5 ianuarie 1589), purtănd numele Caterina Maria Romola di Lorenzo de Medici, pleacă din Florenţa natală in Franţa, unde se căsătoreşte, la doar 14 ani, cu viitorul rege Henric al II-lea. Profesorul R.J. Knecht, cercetător de seamă al Renaşterii franceze, o consideră pe Caterina de Medici ca una din cele mai controversate figuri ale istoriei, care a avut o importanţă majoră in istoria franceză.

RAFINAMENT.Din punct de vedere al istoriei gastronomiei, acest an este apreciat de unii specialişti ca fiind tot atăt de important precum descoperirea Americii. De ce? In perioada Renaşterii, Peninsula Italică a fost considerată din nou regina Europei şi in ceea ce priveşte domeniul gastronomiei. In această perioadă, bucătăria italiană atinge culmea rafinamentului. Tot acum infloreşte şi arta scrierii cărţilor de bucate şi a manualelor despre servirea mesei. O parte din măncăruri aveau la bază reţetele faimosului gastronom Apicius. Dintre bucătarii celebri şi maeştri de ceremonii, renumiţi in toată Europa , amintim: Martino da Como, a cărui artă culinară era bazată pe bucătăria florentină tradiţională, Bartolomeo Scappi, autorul unei cărţi de bucate cu peste 250 de reţete scrise in latină, din perioada renascentistă, Cristoforo Messisbugo, care cu ocazia unui banchet pentru o sută de nobili italieni a pregătit 72 de feluri de măncare. O dată cu venirea sa in Franţa, Caterina de Medici, nepoata vestitului principe Lorenzo de Medici, supranumit Magnificul, a adus cu ea şi rafinamentele acestei bucătării, dar şi bucătari talentaţi şi creativi. De aceea, se spune că o serie de succese ale bucătăriei franceze se datorează acestui fapt, deşi unii gastronomi francezi spun că se exagerează acest lucru. Indiferent care au fost in trecut influenţele, conform clasamentului, la ora actuală gastronomia franceză se află pe primul loc, iar cea italiană pe locul trei. Un lucru este cert: fiecare bucătărie işi are istoria ei, specificul ei şi importanţa ei in istoria unui popor.

Odinioară

Despre ceea ce se mănca in Florenţa sec. XIV-XV ne-au lăsat informaţii preţioase istoricii Luigi Dami şi Bernardino Barbadoro, directorul arhivelor de stat din Florenţa, in cartea "Firenze di Dante: la città , la vita, Dante", apărută in anul 1921. O caracteristică a meselor din acea vreme era simplitatea: "O faţă de masă intinsă, căteva castroane şi căteva funduri de lemn, pahare, clondire, pocale, asta era tot". De obicei se servea o supă dreasă cu mirodenii, tăiţei sau lasagne. Burta de viţel, claponii şi păsările la frigare erau considerate delicatese, iar salata, porumbeii, brănza de capră erau produsele pentru florentinul din clasa de mijloc. In zilele de post, măncărurile preferate erau cele cu năut, varză sau ton sărat.

ZI SI NOAPTE

Ingrediente:

-75g zahar pudra
-200g faina
-un varf cutit sare
-esenta portocale
-150g unt
-1 ou
-1 lingura cacao   

Preparare:

Se freaca untul spuma.
Oul se bate si se amesteca cu zaharul pudra,sarea si esenta de portocala,apoi se toarna peste unt.
Treptat se adauga faina,pana cand devine un aluat omogen.
Coca se imparte in doua.
In una din ele se adauga cacao si se amesteca bine.
Se intind doua foi si se aseaza cea neagra deasupra celei albe.
Pentru ca aluatul se rupe destul de usor,am pus sub foaia alba folia transparenta,apoi am transferat foaia neagra si m-am ajutat de folie pentru a rula aluatul.
Se inveleste in folie si se da la frigider cel putin 30 min(pentru a se intari si a se taia mai bine).
Dupa ce s-a racit aluatul,se taie felii de 1 cm grosime si se aseaza frumos intr-o tava tapetata cu hartie de copt.Nu trebuie lasat mult spatiu intre bucati pentru ca nu cresc mult.
Se da la cuptorul incins,la foc potrivit,pentru aproximativ 12 min.(pana incep sa se aureasca)Nu le lasati mai mult pentru ca ele se ard destul de usor(am patit si eu cu cateva bucati ).
Se lasa sa se raceasca pe un gratar.

Mentiuni:

Un fursec aspectuos
Mie mi-au iesit 30 buc de fursecuri.
Timp Preparare: 1 h
Complexitate: redusa

Prajitura Alba ca Zapada

• 4.6667 3

Ingrediente:

Foi:
- 10 linguri lapte
- 10 linguri zahar
- 10 linguri ulei
- 1 lingurita amoniac stins in otet
- 2 oua
- sare
- faina cat cuprinde
Crema:
- 1 litru lapte
- 8 linguri rase faina
- 6 linguri rase zahar
- zeama si coaja de la o lamaie
- 200 g unt

• 
  

Preparare:

Aluatul:
Se dizolva zaharul in lapte , apoi se adauga ouale ,sarea ,uleiul, amoniacul, se amesteca apoi se pune faina si se framanta un alut potrivit de tare, atat
cat sa se poata intinde 3-4 foi (depinde cat e tava de mare, ingredientele sunt pentru tava mare de la aragaz)

Foile se coc pe dosul tavi presarate cu faina.
Crema:

Desfaceti faina in 10 linguri de lapte rece, adaugati zaharul. Restul de lapte il puneti la fiert impreuna cu coaja de lamaie. 

Cand laptele da in fiert (sa aveti dat focul foarte mic)adaugati toata compozitia de lapte rece cu faina, amestecand continuu pana ce incepe din nou sa fiarba. 

O lasati sa fiarba pana ce compozitia se dezlipeste usor de vas.

Lasati compozitia la racit, amestecand din cand in cand.A tunci cand se racoreste, puneti untul (lasat de seara in bucatarie) putin cate putin, amestecand energic .

La urma se adaugasi zeama de lamaie, esenta de vanilie, rom dupa preferinta.

Se asambleaza prajitura astfel: foaie crema foaie crema foaie.

Bagati tava cu prajitura intr-o punga de plastic si inchideti-o bine la gura.

Puneti tava la rece pana a doua zi cand o taiati in romburi si o pudrati cu zahar pudra.