DULCEATA DE TRANDAFIRI

Ingrediente:
250 g petale de trandafiri proaspeti
300 g zahar

putin apa
putina zeama de lamaie

Am spalat trandafirii sub jet de apa rece inainte sa le scot petalele. Mi s-a parut mai usor asa, dar puteti sa spalati si petalele dupa ce le-ati indepartat de pe codita trandafirului. Am rupt petalele si le-am pus intr-un vas. Am adaugat o mana din zahar si putina zeama de lamaie si le-am framantat pana cand au inceput sa devina zemoase. Le-ama coperit si le-am lasat putin la o parte. Intr-o alta oala (de sosuri preferabil) am pus restul de zahar si apa cat sa il acopere. Am pus amestecul la fiert la foc mic si am amestecat constant pana cand am obtinut un sirop lipicios. Am adaugat petalele si  le-am fiert incet, amestecand. Este gata cand petalele devin moi iar siropul se ingroasa putin. Cel mai bine este sa gustati.  

Pentru a pastra dulceata pentru iarna, o puteti conserva in borcane sterilizate (gasiti indicatii aici). dar la cat este buna, ma indoiesc ca va fi nevoie. 

Pofta buna!

PAPANASI

Mixam branza cu zaharul,oul si aromele,adaugam faina si grisul. Modelam bile(cu mana trecuta prin faina,deoarece compozitia este de consistenta moale). Le asezam pe o tava tapetata cu faina.Apasam pe mijloc pentru a obtine un orificiu( ca sa se friga uniform in interior)Incingem uleiul in tigaie,rumenim papanasii pe ambele parti. Scoatem din tigaie pe un servet de hartie apoi pudram.

Servim simple sau cu smantana si dulceata de afine(sau orice alta dulceata).

MIC ISTORIC A CARTILOR DE BUCATE

In vremea Renaşterii, in Italia infloreşte arta scrierii cărţilor de bucate, care, in afară de reţete, mai conţineau şi sfaturi despre aranjarea casei, pregătirea mesei, alegerea bucătarului potrivit etc.

Anul 1533... Un an important in istoria Franţei. Caterina de Medici (n.13 aprilie 1519 - m.5 ianuarie 1589), purtănd numele Caterina Maria Romola di Lorenzo de Medici, pleacă din Florenţa natală in Franţa, unde se căsătoreşte, la doar 14 ani, cu viitorul rege Henric al II-lea. Profesorul R.J. Knecht, cercetător de seamă al Renaşterii franceze, o consideră pe Caterina de Medici ca una din cele mai controversate figuri ale istoriei, care a avut o importanţă majoră in istoria franceză.

RAFINAMENT.Din punct de vedere al istoriei gastronomiei, acest an este apreciat de unii specialişti ca fiind tot atăt de important precum descoperirea Americii. De ce? In perioada Renaşterii, Peninsula Italică a fost considerată din nou regina Europei şi in ceea ce priveşte domeniul gastronomiei. In această perioadă, bucătăria italiană atinge culmea rafinamentului. Tot acum infloreşte şi arta scrierii cărţilor de bucate şi a manualelor despre servirea mesei. O parte din măncăruri aveau la bază reţetele faimosului gastronom Apicius. Dintre bucătarii celebri şi maeştri de ceremonii, renumiţi in toată Europa , amintim: Martino da Como, a cărui artă culinară era bazată pe bucătăria florentină tradiţională, Bartolomeo Scappi, autorul unei cărţi de bucate cu peste 250 de reţete scrise in latină, din perioada renascentistă, Cristoforo Messisbugo, care cu ocazia unui banchet pentru o sută de nobili italieni a pregătit 72 de feluri de măncare. O dată cu venirea sa in Franţa, Caterina de Medici, nepoata vestitului principe Lorenzo de Medici, supranumit Magnificul, a adus cu ea şi rafinamentele acestei bucătării, dar şi bucătari talentaţi şi creativi. De aceea, se spune că o serie de succese ale bucătăriei franceze se datorează acestui fapt, deşi unii gastronomi francezi spun că se exagerează acest lucru. Indiferent care au fost in trecut influenţele, conform clasamentului, la ora actuală gastronomia franceză se află pe primul loc, iar cea italiană pe locul trei. Un lucru este cert: fiecare bucătărie işi are istoria ei, specificul ei şi importanţa ei in istoria unui popor.

Odinioară

Despre ceea ce se mănca in Florenţa sec. XIV-XV ne-au lăsat informaţii preţioase istoricii Luigi Dami şi Bernardino Barbadoro, directorul arhivelor de stat din Florenţa, in cartea "Firenze di Dante: la città , la vita, Dante", apărută in anul 1921. O caracteristică a meselor din acea vreme era simplitatea: "O faţă de masă intinsă, căteva castroane şi căteva funduri de lemn, pahare, clondire, pocale, asta era tot". De obicei se servea o supă dreasă cu mirodenii, tăiţei sau lasagne. Burta de viţel, claponii şi păsările la frigare erau considerate delicatese, iar salata, porumbeii, brănza de capră erau produsele pentru florentinul din clasa de mijloc. In zilele de post, măncărurile preferate erau cele cu năut, varză sau ton sărat.

ZI SI NOAPTE

Ingrediente:

-75g zahar pudra
-200g faina
-un varf cutit sare
-esenta portocale
-150g unt
-1 ou
-1 lingura cacao   

Preparare:

Se freaca untul spuma.
Oul se bate si se amesteca cu zaharul pudra,sarea si esenta de portocala,apoi se toarna peste unt.
Treptat se adauga faina,pana cand devine un aluat omogen.
Coca se imparte in doua.
In una din ele se adauga cacao si se amesteca bine.
Se intind doua foi si se aseaza cea neagra deasupra celei albe.
Pentru ca aluatul se rupe destul de usor,am pus sub foaia alba folia transparenta,apoi am transferat foaia neagra si m-am ajutat de folie pentru a rula aluatul.
Se inveleste in folie si se da la frigider cel putin 30 min(pentru a se intari si a se taia mai bine).
Dupa ce s-a racit aluatul,se taie felii de 1 cm grosime si se aseaza frumos intr-o tava tapetata cu hartie de copt.Nu trebuie lasat mult spatiu intre bucati pentru ca nu cresc mult.
Se da la cuptorul incins,la foc potrivit,pentru aproximativ 12 min.(pana incep sa se aureasca)Nu le lasati mai mult pentru ca ele se ard destul de usor(am patit si eu cu cateva bucati ).
Se lasa sa se raceasca pe un gratar.

Mentiuni:

Un fursec aspectuos
Mie mi-au iesit 30 buc de fursecuri.
Timp Preparare: 1 h
Complexitate: redusa

Prajitura Alba ca Zapada

• 4.6667 3

Ingrediente:

Foi:
- 10 linguri lapte
- 10 linguri zahar
- 10 linguri ulei
- 1 lingurita amoniac stins in otet
- 2 oua
- sare
- faina cat cuprinde
Crema:
- 1 litru lapte
- 8 linguri rase faina
- 6 linguri rase zahar
- zeama si coaja de la o lamaie
- 200 g unt

• 
  

Preparare:

Aluatul:
Se dizolva zaharul in lapte , apoi se adauga ouale ,sarea ,uleiul, amoniacul, se amesteca apoi se pune faina si se framanta un alut potrivit de tare, atat
cat sa se poata intinde 3-4 foi (depinde cat e tava de mare, ingredientele sunt pentru tava mare de la aragaz)

Foile se coc pe dosul tavi presarate cu faina.
Crema:

Desfaceti faina in 10 linguri de lapte rece, adaugati zaharul. Restul de lapte il puneti la fiert impreuna cu coaja de lamaie. 

Cand laptele da in fiert (sa aveti dat focul foarte mic)adaugati toata compozitia de lapte rece cu faina, amestecand continuu pana ce incepe din nou sa fiarba. 

O lasati sa fiarba pana ce compozitia se dezlipeste usor de vas.

Lasati compozitia la racit, amestecand din cand in cand.A tunci cand se racoreste, puneti untul (lasat de seara in bucatarie) putin cate putin, amestecand energic .

La urma se adaugasi zeama de lamaie, esenta de vanilie, rom dupa preferinta.

Se asambleaza prajitura astfel: foaie crema foaie crema foaie.

Bagati tava cu prajitura intr-o punga de plastic si inchideti-o bine la gura.

Puneti tava la rece pana a doua zi cand o taiati in romburi si o pudrati cu zahar pudra.